From Bucuresti Linux Users Group

Gnome - GNU Network Object Model Environment

KDE - K Desktop Environment

XFCE - Cholesterol Free Desktop Environment

Fluxbox - Stacking window manager for the X Window System

Introducere

Sistemul de operare GNU/Linux a ieșit de mult timp din spațiul auster al mediului text, prea puțin prietenos cu utilizatorul obișnuit, folosind pentru mediul grafic suite de aplicații bazate, în general, pe platformele gtk și qt, peste sistemul de ferestre X. Aceste suite de aplicații sunt cunoscute ca administratori grafici și controlează spațiul de lucru al utilizatorului, având incluse și aplicații specifice platformei folosite, dedicate anumitor scopuri.

Administratorii grafici se ocupă de dispunerea ferestrelor, de marginile acestora, de prezentarea conținutului, în general de rularea în condiții optime a unui program în mediul grafic de lucru al utilizatorului.

Cei mai utilizați administratori grafici sunt Gnome, KDE și Xfce, care vin împreună cu aplicații numeroase, pentru satisfacerea nevoilor de bază ale utilizatorilor. În afara acestora, au fost dezvoltați și alți administratori grafici, care se evidențiază prin consumul mic de resurse, adresându-se, așadar, sistemelor mai vechi sau utilizatorilor care doresc un mediu grafic în care ciclurile procesorului sau memoria RAM să fie utilizate în principal de programele rulate (de exemplu la compilări). Exemple mai cunoscute sunt: Enlightement, Blackbox, Openbox, și Fluxbox, acestuia din urmă fiindu-i dedicată prezentarea de față.

Prezentare și caracteristici

Fluxbox este un administrator de ferestre pentru sistemul grafic X, bazat pe codul Blackbox 0.61.1. Consumă foarte puține resurse și prezintă un mediu intuitiv, dispunând, în același timp, de suficiente facilități pentru a fi un mediu de lucru extrem de rapid și prietenos. Este realizat în C++ și pus la dispoziția utilizatorilor sub licența MIT.

În administrarea spațiului de lucru, Fluxbox este responsabil în principal pentru gruparea ferestrelor, organizarea pe categorii (tabbing), decorarea ferestrelor, dispunând de o listă lungă de comenzi asociate tastelor și de un meniu editabil în întregime, precum și de o bară de unelte.

Instalare

Distribuțiile majore includ în arhivele proprii de programe versiunea stabilă a acestui program. Folosiți așadar utilitarul specific distribuției dumneavoastră pentru a instala Fluxbox. De asemenea, puteți oricând instala din surse, dacă aceasta este abordarea dumneavoastră preferată. Instalarea din surse vă asigură accesul la versiunea în dezvoltare, care pune la dispoziție mai multe facilități, dar care nu este testată intensiv pe sisteme aflate în producție. Cu toate că este la bază doar un administrator de ferestre, vine cu câteva aplicații care au fost incluse pentru simplitate și viteză (xterm, xload, xconsole,etc.).

Configurare (dacă nu specifică altfel, comenzile din Terminal sunt lansate din directorul personal al utilizatorului)

Mediul Fluxbox a fost gândit, după cum am mai amintit, pentru viteză și simplitate. Ca urmare, s-ar putea ca instalarea implicită să nu fie pe placul fiecăruia. De exemplu, captura de ecran prezentată mai sus arată un mediu Fluxbox diferit de instalarea implicită, cum ar fi pictogramele cu scurtături din partea superioară a ecranului, imaginea de fundal și monitorul pentru resursele sistemului, conky, în partea din dreapta jos. În cele ce urmează vă prezentăm câteva aspecte cu care se confruntă utilizatorii obișnuiți.

Comportamentul Fluxbox este controlat în principal prin fișiere de configurare aflate în directorul ascuns fluxbox, din directorul personal al utilizatorului (~/.fluxbox). Vom arăta pe rând cum putem modifica aspectele de bază ale acestui administrator de ferestre. Pentru acest lucru trebuie ca utilizatorul să fie familiarizat cu noțiuni de bază în manipularea fișierelor (utilizarea unui administrator de fișiere) și în editarea fișierelor text (utilizarea unui editor de text propriu mediului grafic - gedit, mousepad, leafpad, etc. - sau din mediul text – amintim aici pe nano, întrucât vi, vim sau emac se adresează unor utilizatori mai avansați. Deoarece Fluxbox nu conține un administrator de fișiere propriu, vă recomandăm utilizarea thunar sau, dacă doriți unul minimalist, în concordanță cu filosofia Fluxbox, puteți încerca worker.

Stiluri:

Fluxbox poate fi configurat din punct de vedere al stilului (schema de culori, mărimea și aspectul decorațiilor de fereastră, aspectul meniului) prin efectuarea unui clic dreapta pe spațiul de lucru și alegerea din meniul prezentat a categoriei Styles (Stiluri). Dacă oferta implicită nu vă satisface, puteți instala alte stiluri descărcate de pe Internet. Instalarea acestora este foarte ușoară. Trebuie doar să descărcați arhiva (.tar.gz) cu tema dorită și să o dezarhivați în directorul ~/.fluxbox/styles, noua temă fiind apoi vizibilă în meniul Fluxbox, categoria Styles.

Tapetul spațiului de lucru (Wallpaper): fundalul spațiului de lucru este controlat de stilul ales. Astfel, fiecare stil va instala propria imagine de fundal. Pentru a afișa o imagine dorită, mai întâi instalați pachetul Eterm (o consolă virtuală) prin metodele specifice distribuției dumneavoastră (de exemplu, pe sistemele bazate pe Debian, folosind comanda sudo apt-get install eterm), care conține și o aplicație care vă ajută la schimbarea imaginii de fundal. Pentru a verifica disponibilitatea aplicației, introduceți în consolă comanda

fbsetbg -i

care trebuie să returneze mesajul Esetroot is a nice wallpapersetter. You won't have any problems.

Din acest moment, puteți folosi comanda fbsetbg pentru a configura imaginea de fundal, astfel:

fbsetbg -f /calea-completă-către-imaginea-ta.jpg

Exemplu:

fbsetbg -f /home/marian/Grafică/flux.jpg (rețineți că Linux-ul face diferența între literele mari și cele mici!)

Dacă această configurare este rescrisă la pornirea sesiunii sau este rescrisă de modificarea stilurilor, folosiți comanda

fbsetbg -l

pentru a încărca ultima imagine de fundal utilizată. De asemenea, la unele versiuni ale Fluxbox, este necesar să editați fișierul init din directorul ~/.fluxbox, adăugând următoarea linie:

session.screen0.rootCommand:	 fbsetbg -l

Salvați și ieșiți.

Pictogramele cu scurtături:

Simplitatea mediului Fluxbox se traduce și printr-un spațiu de lucru curat, fără pictograme cu scurtături pentru lansarea aplicațiilor. Totuși, acestea se dovedesc utile, cel puțin în cazul unor aplicații utilizate foarte des. Navigarea prin meniul Fluxbox până la lansatorul aplicațiilor folosite intensiv poate fi supărătoare. Totuși, vă recomandăm să vă limitați la strictul necesar, pentru a păstra aspectul degajat al spațiului de lucru. Pentru ca aceste pictograme să fie afișate și funcționale, Fluxbox are nevoie de o aplicație numită Idesk. Instalați-o folosind metoda specifică distribuției alese. În sisteme bazate pe Debian, administratorul de pachete apt instalează aplicația Idesk și eventualele dependențe prin comanda:

sudo apt-get install idesk

Trebuie apoi să creați un fișier text ascuns în directorul personal, numit ideskrc. De exemplu, folosind gedit din linia de comandă: gedit .ideskrc În interiorul acestuia puneți următoarele linii:

table Config
  FontName: tahoma
  FontSize: 8
  FontColor: #ffffff
  Locked: false
  Transparency: 150
  HighContrast: true
  Shadow: true 
  ShadowColor: #000000
  ShadowX: 1
  ShadowY: 2
  Bold: false
  ClickDelay: 300
  IconSnap: true
  SnapWidth: 55 
  SnapHeight: 100
  SnapOrigin: BottomRight
  SnapShadow: true
  SnapShadowTrans: 200
  CaptionOnHover: false
end
table Actions
  Lock: control right doubleClk
  Reload: middle doubleClk
  Drag: left hold
  EndDrag: left singleClk
  Execute[0]: left doubleClk
  Execute[1]: right doubleClk
end

Următorul pas este crearea unui director ascuns în directorul personal al utilizatorului, numit idesktop:

mkdir .idesktop

În interiorul acestui director vom crea fișiere text, câte unul pentru fiecare scurtătură pentru lansarea aplicațiilor, după modelul de mai jos:

Pentru Firefox:

gedit .idesktop/firefox.lnk

Ați creat o pictogramă, iar prin introducerea liniilor de mai jos o veți face funcțională:

table Icon
  Caption: Firefox
  Command: firefox
  Icon: /calea-către pictograma-firefox.png
  X: 100
  Y: 50
 end

Vă recomandăm să folosiți pictograme din setul 32x32, deoarece dimensiunile mai mari încarcă spațiul de lucru. De exemplu, în cazul în care aveți instalate pictorame în directorul ~/.icons, completarea câmpului Icon din fișierul text de mai sus va arăta cam așa:

~/.icons/tema-pictograme/32x32/apps/firefox.png

Câmpul Caption va afișa sub pictograma creată numele pe care-l introduceți acolo. Personal, am considerat că fontul utilizat este prea mare și l-am lăsat gol, pentru a nu strica aspectul general.

Coordonatele X: Y: controlează locul de pe ecran în care vor fi afișate acestea. Deoarece cea mai ușoară cale de a crea o altă scurtătură este să copiați conținutul acestui prim fișier text în cel nou creat și să faceți modificările de rigoare (în câmpurile Command și Icon), vă recomandăm să schimbați puțin aceste coordonate, altfel pictogramele vor fi așezate una deasupra celeilalte! Nu vă faceți griji în privința faptului că vor fi aruncate aiurea pe ecran, deoarece le puteți aranja ulterior prin simpla lor tragere și plasare în locul dorit.

Un alt aspect este cel legat de aplicațiile instalate cu executabilele acestora în afara variabilei de mediu $PATH. Dacă nu ați exportat noua variabilă, ele nu vor fi recunoscute de sistem, în acest caz fiind necesară introducerea adresei complete sau mutarea executabilului în directorul /usr/bin, dacă aplicația permite acest lucru. De acum nu mai trebuie decât să porniți aplicația idesk și restartarea sesiunii Fluxbox. Cu acest lucru ajungem la secțiunea următoare:

Pornirea aplicațiilor odată cu pornirea sistemului:

Aplicațiile pe care le doriți pornite odată cu pornirea sistemului – de exemplu idesk, care va afișa pictogramele cu scurtături pe spațiul dumneavoastră de lucru – sunt ușor de adăugat în fișierul de configurare startup din ~/.fluxbox. Pentru a realiza acest lucru în cazul particular idesk, editați fișierul text ~/.fluxbox/startup și adăugați linia următoare:

idesk &

În unele versiuni ale Fluxbox veți avea surpriza plăcută ca această linie să existe, dar să fie comentată prin simbolul #, adică nu se va ține cont de ea. Pur și simplu ștergeți simbolul # și aplicația va fi încărcată la pornirea sesiunii Fluxbox.

Mai jos vă prezentăm adăugarea aplicației conky, presupunând că aceasta este instalată și configurată pe sistemul dumneavoastră:

Deschideți pentru editare fișierul de configurare:

gedit ~/.fluxbox/startup

Adăugați linia

conky &

Salvați și ieșiți.

Reporniți sesiunea Fluxbox pentru ca schimbările efectuate de dumneavoastră să fie luate în considerare de sistem. O aplicație folositoare de adăugat pe lista celor care sunt pornite odată cu pornirea sistemului este administratorul de rețele. Pe sistemele bazate pe Debian, linia pe care trebuie să o introduceți este nm-applet &

Editarea meniului

Am spus în introducere că meniul Fluxbox poate fi editat în întregime. Această facilitate este foarte folositoare, cei care utilizează mediul Xfce experimentând multe frustrări în această privință.
De regulă, mediul Fluxbox recunoaște și introduce în meniu aplicațiile existente în sistem. Există însă și posibilitatea ca unele să fie sărite din schemă sau ca executabilele acestora să fie – din nou – în afara variabilei de mediu $PATH. Există însă rezolvare. Normal, facem asta tot prin fișiere text de configurare.
Sintaxa din fișierul de configurare menu aflat în directorul ascuns ~/.fluxbox este ușor de urmărit. Iată conținutul acestui fișier pe un sistem în care, pentru a le diferenția pentru dumneavoastră, am scris cu roșu liniile adăugate pentru obținerea unei intrări în continuarea meniului implicit, intrare care permite schimbarea mapării de tastatură pentru limba română:

[begin] (fluxbox)
[include] (/etc/X11/fluxbox/fluxbox-menu)
[submenu] (Keyboards)
[exec] (ro) {setxkbmap ro -option ro std_comma}
[end]

Încheiere

Pornind de la mediul auster din instalarea implicită, am arătat că mediul Fluxbox poate fi configurat potrivit dorințelor fiecăruia. Vă rugăm să rețineți că această prezentare acoperă aspectele esențiale ale folosirii acestui mediu de către utilizatori obișnuiți, care iau contact pentru prima dată cu Fluxbox. Vă rămâne plăcerea de a descoperi multe lucruri interesante despre acest „doar” administrator de ferestre.

Bibliografie

http://www.fluxbox.org/
http://fluxbox-wiki.org/

LXDE - Lightweight X11 Desktop Environment

Iniţiator articol: Marian Vasile

Medii Grafice - Medii grafice